Demonstrații - bacalaureat romana

Se dă următorul text:

“Era odată, în vremile de demult, un împărat. Barba lui albă ca omătul, fața zbârcită și capul său plecat înainte arătau că este un om de o vârstă foarte înaintată. Trei fete ce avusese le măritase după alți trei împărați tineri și vestiți în lume; acum, nu-i mai rămăsese altă grijă pe cap, decât să încredințeze fiului său stăpânirea țării.

Bătrânul împărat, simțind că din ce în ce slăbește mai mult și că nu este departe ceasul de pe urmă, chemă lângă patul său pe fecior și-i zise:

— Fătul meu, mie mi-a sosit ceasul despărțirii de viața aceasta, deci, înainte de-a închide ochii pentru totdeauna, am socotit de bine să te chem să-ți dau câteva sfaturi părintești și binecuvântarea cea de pe urmă. Scaunul meu împărătesc rămâne pe seama ta: fii dar înțelept și cugetă bine cum ai să cârmuiești țara aceasta. Poartă-te cu oamenii ca un stăpân bun la inimă și îndurat, ca un tată cu milă cătră fiii săi. Pe lângă aceste, încă un lucru, dragul tatei: când vei vrè să faci băi vara în apă de râuri, scaldă-te unde ți-a plăcè, dar în lacul zânelor piciorul tău să nu intre. De te va împinge păcatul și vei lucra împotriva acestui sfat, vei plăti cu lacrămi, cu trudă cumplită și poate, în sfârșit, cu moarte năpraznică neascultarea ta, după cum spun izvoarele că au pățit câțiva din strămoșii noștri, care au fost slabi de inimă și n-au putut să-și calce pe dorințe și pe slăbiciunile sufletești.

Sfârșind bătrânul împărat aceste cuvinte, închise ochii și-și dete sufletul.

Tânărul fecior de împărat, după ce se sui pe scaunul împărătesc cu mare veselie, ce ținu trei zile și trei nopți, începu să se puie pe gânduri și să-și aducă aminte de cele ce-i spusese tată-său despre lacul zânelor. ”

Ileana Cosânzeana, din cosiță floarea-i cântă, nouă-împărății ascultă

Cerință I. B.

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența textului suport la genul epic. 16 puncte

 

În compunerea ta, trebuie:

-să precizezi patru trăsături ale genului epic;

-să prezinți detaliat două trăsături ale genului literar, valorificând fragmentul dat;

-să ai un conținut adecvat cerinței;

-să respecți precizarea privind numărul minim de cuvinte.

Pasul I - IPOTEZA (conține ideea de la care se pornește în redactarea cerinței, care trebuie justificată pe parcursul argumentării și care trebuie plasată într-un context referitor la autor, tip de text, situație literară etc.)

Literatura română a cunoscut pe parcursul evoluției sale realizări epice, lirice și dramatice de mare valoare. Creangă, Eminescu și Caragiale sunt doar câteva nume care s-au impus în aceste domenii. Lângă creațiile lor, un loc de cinste îl ocupă și produsele populare, care au devenit surse de inspirație pentru literatura cultă. Fragmentul suport are această origine și reprezintă o dovadă a talentului epic al autorului anonim.

Pasul al II-lea OPINIA PERSONALĂ (reprezintă confirmarea valabilității ipotezei de către vorbitor și dezvoltarea modului particular în care autorul respectiv o integrează în opera sa)

Din punctul meu de vedere, fragmentul dat reprezintă o dovadă a priceperii narative a creatorului popular care, valorificând acest mod de organizare a materiei literare, ilustrează cu abilitate începutul procesului de maturizare a unui tânăr, ce urmează la tron tatălui său.

Pasul al III-lea ARGUMENTAREA ȘI EXEMPLIFICAREA (cuprinde mai multe etape, obligatorii ca succesiune și număr; reprezintă partea cea mai importantă a textului argumentativ, cea mai solidă și, prin urmare, cea care este cel mai bine punctată)

a) Enumerarea a cel puțin patru trăsături ale familiei din care face parte respectivul text (gen sau specie literară)

Genul epic cuprinde operele în care conținutul este structurat cu ajutorul naratorului și al personajelor, prin împletirea tuturor modurilor de expunere dintre care se distanțează narațiunea și dialogul, și în care acțiunea devine suportul necesar pe care se grefează transmiterea indirectă a sentimentelor.

b) Primul argument (o trăsătură amintită anterior, în etapa “a”, aplicată pe fragmentul suport cu exemple din text și comentarii personale)

În primul rând, universul epic este comunicat cu ajutorul naratorului și al personajelor. Autorul optează pentru un narator-voce, obiectiv și omniscient (atotcunoscător): “Bătrânul împărat, simțind că din ce în ce slăbește mai mult și că nu este departe ceasul de pe urmă, chemă lângă patul său pe fecior și-i zise…”. Astfel, el nu participă la acțiune, dar își rezervă rolul de a prezenta succesiunea evenimentelor și chiar de a comenta: “Tânărul fecior de împărat, după ce se sui pe scaunul împărătesc cu mare veselie…”. În ceea ce privește eroii, se disting doi- tatăl și fiul, care devine împărat în locul celui dintâi. Dacă primul este mai bine caracterizat în fragmentul suport este pentru că apariția sa în text va fi de scurtă durată și, chiar dacă acum deține rolul protagonistului, prin moarte îl cedează fiului, în dezvoltarea ulterioară a faptelor.

c) Al doilea argument (o trăsătură amintită anterior, în etapa “a”, aplicată pe fragmentul suport cu exemple din text și comentarii personale)

O altă caracteristică indispensabilă oricărei creații narative este acțiunea, definită prin localizarea spațio-temporală, prin succesiunea unor evenimente, adesea organizate pe logica momentelor subiectului și prin configurarea unor conflicte. În cazul de față, ea este localizată generic într-un trecut și într-un spațiu nedefinite: “Era odată, în vremile de demult…”, la curtea împărătească. Rândurile desprinse din text indică expozițiunea și prefigurează intriga prin interdicția pe care împăratul o trasează fiului: “dar în lacul zânelor piciorul tău să nu intre”. Momentan, conflictul nu este solid, ci doar anunțat – fiul va încălca sfatul părintelui și va declanșa o succesiune de evenimente din care va căpăta experiență.

d) Al treilea argument (o trăsătură amintită anterior, în etapa “a”, aplicată pe fragmentul suport cu exemple din text și comentarii personale). ACEASTĂ ETAPĂ NU MAI ESTE OBLIGATORIE. SE RECURGE LA EA NUMAI DACĂ ESTE NEVOIE PENTRU ATINGEREA LIMITEI DE SPAȚIU.

Pasul al IV-lea CONTRAARGUMENTAREA (din păcate, această etapă lipsește adesea din textele elevilor, dar ea este importantă pentru că arată ce pericole ar putea să apară, ce confuzii s-ar putea produce; nu se neagă ipoteza, ci se întărește)

Spre deosebire de alte creații literare care folosesc personaje și narațiune, așa cum sunt textele dramatice, textul epic se distinge prin existența naratorului și accentul pus pe îmbinarea mijloacelor de expunere, așa cum o dovedește și fragmentul suport, ceea ce face încadrarea în categoria narativului să fie indiscutabilă.

Pasul al V-lea CONCLUZIA (este o reformulare a ipotezei și nu se recomandă reluarea trăsăturilor din etapa III a.)

În concluzie, Ileana Cosânzeana, din cosiță floarea-i cântă, nouă-împărății ascultăprobează caracteristicile inconfundabile ale genului epic, pe care autorul anonim le stăpânește cu mare artă, ceea ce face din acest text unul plăcut lecturii prin dinamismul și suportul emoțional de care dă dovadă.

Contact: 0753.323.747, program L-S 09-22, [email protected]

Auxiliar curricular digital.
Teste create de prof. Popa Constantin
2021 bac-romana.ro
Euplatesc banner